Un francez vrea să obţină în instanţă despăgubiri de 360.000 de euro de la fostul său angajator pentru că, susţine el, avea prea puţine lucruri de făcut la fostul loc de muncă şi a suferit de plictiseală.

Frédéric Desnard, un bărbat de 44 de ani din Paris, spune că fostul său angajator, o companie prestigioasă de pargumuri, i-a luat atribuţiile manageriale şi i-a impus doar sarcini plictisitoare timp de patru ani.

El descrie această perioadă, în care a câştigat circa 80.000 de euro pe an, ca pe „o coborâre inisidioasă în iad, un coşmar” care i-a provocat numeroase probleme de sănătate, precum „epilepsie, ulcer, insomnii şi depresie”.

Bărbatul a fost trecut pe linie moartă după ce compania sa a pierdut un contract important şi se pregătea de restructurări.

„Am alunecat în depresie, îmi era ruşine să fiu plătit să nu fac nimic. Cea mai grea parte a fost să neg această suferinţă”, spune fostul angajat, care a fost concediat la finalul lui 2014 după şapte luni de concediu medical.

El vrea să obţină despăgubiri şi salarii compensatorii de 360.000 de euro, sumă care include şi eventualele vacanţe plătite, dar şi eventualele beneficii pe care le-ar fi primit în urma unei ipotetice promovări.

Avocatul lui a spus, în faţa unei instanţe specializate în conflicte de muncă, că scopul fostului angajator era de a-l plictisi pe Desnard „până la moarte” astfel încât să îşi dea demisia fără a primi plăţi compensatorii.

În schimb, avocaţii companiei spun că afirmaţiile acestuia nu se susţin şi că, din contră, în vechiul său rol a suferit de epuizare.

„Nu a spus nimic în legătură cu plictiseala în această perioadă de patru ani. Iar dacă chiar nu a făcut nimic în această perioadă, de ce nu a spus?”, a spus apărătorul companiei.

Deşi termenul „plictiseală” nu apare în legislaţia franceză din domeniu, Sylvain Neil, un specialist în probleme de muncă susţine că, până acum, instanţele au recunoscut 244 de cazuri în care angajaţii au fost „trecuţi pe linie moartă în mod intenţionat”, iar acest lucru a fost considerat de judecători drept „hărţuire morală”.