k1dda
08-02-2019, 06:44 PM
-Din cap până-n picioare, toate organele corpului sunt modificate într-un fel sau altul atunci când facem mişcare, în orice formă, de la banalele plimbări în aer liber, până la exerciţiile cardio sau antrenamentele în sala de fitness.
Muşchii
-Atunci când faci exerciţii fizice, pentru energia necesară contracturii muşchilor şi impulsurilor mişcării, corpul îşi pune la bătaie glucoza, zahărul pe care organismul îl stochează din alimentaţie sub formă de glicogen.
-În timpul mişcării, la nivel muscular se produc mici leziuni care stimulează creşterea muşchilor. Durerea musculară de după antrenament este dovada că la nivelul muşchilor respectivi se produc schimbări benefice şi trece, de obicei, după două-trei zile.
Plămânii
-Când faci mişcare, corpul tău are nevoie de o cantitate de oxigen de aproape 15 ori mai mare decât în timpul activităţilor obişnuite. Rata respiraţiei creşte până la un punct în care muşchii ce înconjoară plămânii pur şi simplu nu se pot mişca mai repede. Capacitatea aerobă maximă – VO2 max – reprezintă nivelul maxim al consumului de oxigen al organismului. Cu cât VO2 e mai mare, cu atât persoana respectivă este într-o formă fizică mai bună, spun specialiştii.
Diafragma
-Muşchiul care separă toracele de abdomen poate obosi pe fondul respiraţiei rapide şi grele din timpul antrenamentelor. Unii spun că, pe măsură ce diafragma oboseşte, începe să aibă o serie de spasme care conduc la temuta durere într-o parte, care ne împiedică să ne continuăm programul de mişcare. Totuşi, cauza exactă a acestor dureri într-o parte nu este cunoscută. Alte două teorii spun că apare din cauza spasmelor de la nivelul ligamentelor din apropierea diafragmei sau din cauza nervilor care străbat partea superioară a spatelui şi abdomenul, pe fondul posturii incorecte în timpul antrenamentului.
Inima
-Motivul pentru care inima bate mai repede atunci când facem sport este că trebuie să pună rapid în circulaţie o cantitate mare de sânge încărcat cu oxigen, pentru a furniza energie muşchilor. Cu cât faci mai multă mişcare, cu atât inima devine mai eficientă şi „oboseşte“ mai greu, astfel că tu poţi să creşti intensitatea şi durata antrenamentelor. După o perioadă mai lungă de exerciţii fizice realizate cu regularitate, frecvenţa cardiacă în repaus scade. De asemenea, mişcarea stimulează dezvoltarea unor noi vase de sânge, ceea ce explică echilibrarea tensiunii arteriale la persoanele care se antrenează constant.
Creierul
-Creşterea fluxului sangvin aduce beneficii, desigur, şi creierului. Imediat după o „şedinţă“ de mişcare, celulele creierului încep să funcţioneze mai bine, iar tu te vei simţi mai alert, mai treaz atât în timpul, cât şi după antrenament. Dacă îţi faci programul în aşa fel încât să te bucuri de mişcare dimineaţa, atunci vei beneficia de o putere mai mare de concentrare pe tot parcursul zilei, spune neurocercetătorul Cameron. Dacă faci mişcare în mod regulat, creierul se obişnuieşte cu acest flux crescut de sânge şi se adaptează prin activarea sau, dimpotrivă, inhibarea unor gene. Aşa se explică de ce medicii spun că exerciţiul fizic te protejează pe termen lung de maladii precum Alzheimer, Parkinson şi chiar de accidente vasculare cerebrale. De asemenea, sportul stimulează producerea unor cantităţi mai mari decât în mod obişnuit de neurotransmiţători cum sunt endorfinele, „hormonii fericirii“.
Muşchii
-Atunci când faci exerciţii fizice, pentru energia necesară contracturii muşchilor şi impulsurilor mişcării, corpul îşi pune la bătaie glucoza, zahărul pe care organismul îl stochează din alimentaţie sub formă de glicogen.
-În timpul mişcării, la nivel muscular se produc mici leziuni care stimulează creşterea muşchilor. Durerea musculară de după antrenament este dovada că la nivelul muşchilor respectivi se produc schimbări benefice şi trece, de obicei, după două-trei zile.
Plămânii
-Când faci mişcare, corpul tău are nevoie de o cantitate de oxigen de aproape 15 ori mai mare decât în timpul activităţilor obişnuite. Rata respiraţiei creşte până la un punct în care muşchii ce înconjoară plămânii pur şi simplu nu se pot mişca mai repede. Capacitatea aerobă maximă – VO2 max – reprezintă nivelul maxim al consumului de oxigen al organismului. Cu cât VO2 e mai mare, cu atât persoana respectivă este într-o formă fizică mai bună, spun specialiştii.
Diafragma
-Muşchiul care separă toracele de abdomen poate obosi pe fondul respiraţiei rapide şi grele din timpul antrenamentelor. Unii spun că, pe măsură ce diafragma oboseşte, începe să aibă o serie de spasme care conduc la temuta durere într-o parte, care ne împiedică să ne continuăm programul de mişcare. Totuşi, cauza exactă a acestor dureri într-o parte nu este cunoscută. Alte două teorii spun că apare din cauza spasmelor de la nivelul ligamentelor din apropierea diafragmei sau din cauza nervilor care străbat partea superioară a spatelui şi abdomenul, pe fondul posturii incorecte în timpul antrenamentului.
Inima
-Motivul pentru care inima bate mai repede atunci când facem sport este că trebuie să pună rapid în circulaţie o cantitate mare de sânge încărcat cu oxigen, pentru a furniza energie muşchilor. Cu cât faci mai multă mişcare, cu atât inima devine mai eficientă şi „oboseşte“ mai greu, astfel că tu poţi să creşti intensitatea şi durata antrenamentelor. După o perioadă mai lungă de exerciţii fizice realizate cu regularitate, frecvenţa cardiacă în repaus scade. De asemenea, mişcarea stimulează dezvoltarea unor noi vase de sânge, ceea ce explică echilibrarea tensiunii arteriale la persoanele care se antrenează constant.
Creierul
-Creşterea fluxului sangvin aduce beneficii, desigur, şi creierului. Imediat după o „şedinţă“ de mişcare, celulele creierului încep să funcţioneze mai bine, iar tu te vei simţi mai alert, mai treaz atât în timpul, cât şi după antrenament. Dacă îţi faci programul în aşa fel încât să te bucuri de mişcare dimineaţa, atunci vei beneficia de o putere mai mare de concentrare pe tot parcursul zilei, spune neurocercetătorul Cameron. Dacă faci mişcare în mod regulat, creierul se obişnuieşte cu acest flux crescut de sânge şi se adaptează prin activarea sau, dimpotrivă, inhibarea unor gene. Aşa se explică de ce medicii spun că exerciţiul fizic te protejează pe termen lung de maladii precum Alzheimer, Parkinson şi chiar de accidente vasculare cerebrale. De asemenea, sportul stimulează producerea unor cantităţi mai mari decât în mod obişnuit de neurotransmiţători cum sunt endorfinele, „hormonii fericirii“.