zeNo
09-01-2016, 01:26 PM
A venit la Barca de la Sevilla, in ultimul sezon pe Camp Nou al legendei Xavi. Rakitic era obligat ca tiki-taka sa-i intre in sange si sa invete intr-un timp record toata "materia" de la omul pe care urma sa il inlocuiasca din vara lui 2015 in cea mai buna echipa a lumii. Si a reusit. A avut un sezon excelent, a dat gol in finala Ligii Campionilor, iar lucrurile merg la fel si in noul an. Dar cum a fost pentru Rakitic sa il inlocuiasca pe Xavi si cum e sa inveti de la un asemenea zeu?
“Cand vezi jucatori ca Xavi, iti dai seama de ce iubesti fotbalul. Nu mai sunt atat de multi in activitate care pot sa spuna ca au jucat cel putin 15 ani pentru aceeasi echipa. Gerrard mai intra in galeria asta. Si Totti, pe care l-am intalnit la Trofeul Gamper.”
Ai simtit presiune cand ai venit la Barcelona si Xavi era acolo?
“Nu, chiar deloc. Imi doream doar sa ma bucur ca joc in aceeasi echipa cu el, ca impart vestiarul cu el si ca petrec zile cu el in cantonamente. Pentru mine, Xavi e cel mai bun jucator in istoria pe acel post si a fost incredibil sa fiu coleg cu el. Acum nu pot decat sa-i multumesc de mii de ori ca l-am avut alaturi de mine la Barca.”
Cum a fost acomodarea la cea mai buna echipa din lume?
“Va asigur ca nu a fost usor. (zambeste) Ca sa reusesti sa simti spiritul Barcei trebuie sa te bucuri de tot, nu doar de ce se intampla in interiorul stadionului sau pe terenul de antrenament, ci si de viata in acest oras cu familia ta. Legat strict de joc, trebuie sa accepti ca sistemul e total diferit de cel de la Sevilla sau de la oricare alt club din Europa. Posesia e foarte importanta, se insista mult la antrenamente pe prima atingere a mingii, iar bucuria ca joci alaturi de cei mai buni din lume nu trebuie sa-ti lipseasca.”
Cat de puternic te simti in tricoul Barcei in timpul unui meci?
“Un lucru foarte important e ca in absolut toate meciurile pe care le joci, tu esti cel care domina, iar in momentul ala chiar te simti foarte norocos. Ne intelegem foarte bine cu totii si ne completam perfect. In functie de cum curge atacul, pozitionarea tuturor in teren se schimba, ne pliem dupa faza. Spre exemplu, cand atacam din partea dreapta, suntem mereu pregatiti sa-l ajutam si sa-l acoperim pe Leo.
Ce visezi sa reusesti cu nationala Croatiei?
“Primul lucru care-mi vine in minte e locul 3 la Campionatul Mondial din 1998, cand toata tara a petrecut timp de o luna intreaga dupa turneul senzational facut de Suker, Boban, Prosinecky si toti ceilalti jucatori. Zilele alea au fost o mare nebunie si as vrea sa primim asemenea momente din nou. Prosinecky era idolul, aveam doar 10 ani pe atunci. Ma bucur ca am lucrat 5 ani cu el la nationala, pe vremea cand era secundul lui Slaven Bilic. A fost o perioada extraordinara din cariera mea.”
Cu ce ganduri pleci in 2016, Ivan?
“Cel mai important in momentul asta e sa fiu cat de bun pot si sa-mi amintesc mereu ca fac ceea ce-mi place. Trebuie sa te bucuri de jocul asta, sa fii fericit. Nu-mi place sa il numesc “munca”, pentru ca nu simt ca e ca o munca, mai degraba o placere. Nu stiu ce se va intampla peste un an, cinci sau zece, pot doar sa ma bucur ca am ajuns aici si sa fiu din ce in ce mai bun. Iar pe plan personal imi doresc sa petrec cat mai mult timp cu sotia si fetita mea, pentru ca atunci cand sunt cu ele, nu mai simt nici oboseala de dupa cel mai intens antrenament.”
SURSA:Ziare.com
“Cand vezi jucatori ca Xavi, iti dai seama de ce iubesti fotbalul. Nu mai sunt atat de multi in activitate care pot sa spuna ca au jucat cel putin 15 ani pentru aceeasi echipa. Gerrard mai intra in galeria asta. Si Totti, pe care l-am intalnit la Trofeul Gamper.”
Ai simtit presiune cand ai venit la Barcelona si Xavi era acolo?
“Nu, chiar deloc. Imi doream doar sa ma bucur ca joc in aceeasi echipa cu el, ca impart vestiarul cu el si ca petrec zile cu el in cantonamente. Pentru mine, Xavi e cel mai bun jucator in istoria pe acel post si a fost incredibil sa fiu coleg cu el. Acum nu pot decat sa-i multumesc de mii de ori ca l-am avut alaturi de mine la Barca.”
Cum a fost acomodarea la cea mai buna echipa din lume?
“Va asigur ca nu a fost usor. (zambeste) Ca sa reusesti sa simti spiritul Barcei trebuie sa te bucuri de tot, nu doar de ce se intampla in interiorul stadionului sau pe terenul de antrenament, ci si de viata in acest oras cu familia ta. Legat strict de joc, trebuie sa accepti ca sistemul e total diferit de cel de la Sevilla sau de la oricare alt club din Europa. Posesia e foarte importanta, se insista mult la antrenamente pe prima atingere a mingii, iar bucuria ca joci alaturi de cei mai buni din lume nu trebuie sa-ti lipseasca.”
Cat de puternic te simti in tricoul Barcei in timpul unui meci?
“Un lucru foarte important e ca in absolut toate meciurile pe care le joci, tu esti cel care domina, iar in momentul ala chiar te simti foarte norocos. Ne intelegem foarte bine cu totii si ne completam perfect. In functie de cum curge atacul, pozitionarea tuturor in teren se schimba, ne pliem dupa faza. Spre exemplu, cand atacam din partea dreapta, suntem mereu pregatiti sa-l ajutam si sa-l acoperim pe Leo.
Ce visezi sa reusesti cu nationala Croatiei?
“Primul lucru care-mi vine in minte e locul 3 la Campionatul Mondial din 1998, cand toata tara a petrecut timp de o luna intreaga dupa turneul senzational facut de Suker, Boban, Prosinecky si toti ceilalti jucatori. Zilele alea au fost o mare nebunie si as vrea sa primim asemenea momente din nou. Prosinecky era idolul, aveam doar 10 ani pe atunci. Ma bucur ca am lucrat 5 ani cu el la nationala, pe vremea cand era secundul lui Slaven Bilic. A fost o perioada extraordinara din cariera mea.”
Cu ce ganduri pleci in 2016, Ivan?
“Cel mai important in momentul asta e sa fiu cat de bun pot si sa-mi amintesc mereu ca fac ceea ce-mi place. Trebuie sa te bucuri de jocul asta, sa fii fericit. Nu-mi place sa il numesc “munca”, pentru ca nu simt ca e ca o munca, mai degraba o placere. Nu stiu ce se va intampla peste un an, cinci sau zece, pot doar sa ma bucur ca am ajuns aici si sa fiu din ce in ce mai bun. Iar pe plan personal imi doresc sa petrec cat mai mult timp cu sotia si fetita mea, pentru ca atunci cand sunt cu ele, nu mai simt nici oboseala de dupa cel mai intens antrenament.”
SURSA:Ziare.com